Sursa foto: Shutterstock

Imperiul Roman atingea maximul teritorial încă din anul 116 e.n., vremuri în care sclavii erau aceia care se îngrijeau de minerit și de gospodării, constructorii ridicau clădiri, drumuri și apeducte ce aprovizionau orașele cu apă, negustorii vindeau produse pentru a menține astfel rutele comerciale ce duceau spre Roma, în timp ce guvernatorii și Împăratul Romei asigurau existența imperiului. Care era, însă, alimentația în Roma Antică, de la oferea romanilor forța de muncă? Nu de alta, dar romanii sunt cunoscuți în istorie pentru stomacurile lor. 

Imperiul Roman se transformase într-un fel de sat global, deoarece produsele erau transportate către Roma din toate provinciile. Și cum prin intermediul romanizării, cei subjugați erau nevoiți să adopte civilizația și cultura romană, romanii preluau obiceiurile acestora culinare. Alimentația în Roma Antică, specifică fiind climatului mediteranean, avea la bază fructe, legume și cereale, carnea și peștele fiind consumate doar de cei bogați. Pâinea din grâu Emmer era și ea la baza meselor romanilor, ca în orice civilizație, dealtfel. Tot în acea perioadă au apărut și primele cărți de bucate, precum Apicius, ce cuprindea o mulțime de rețete de zarzavaturi, cărnuri, pește, legume, raci și crabi. Hai să vedem, așadar, care era alimentația în Roma Antică și care erau mesele obișnuite ale romanilor, uitate în istorie! 

Alimentația în Roma Antică – micul dejun sau Ientaculum

În Roma Antică, o masă obișnuită era servită în trei etape: gustatio, ce desemna aperitivul, primae mensae ce semnifică felul principal și secundae mensae, însemnând desertul. Astfel, alimentația în Roma Antică privind micul dejun cuprindea pâine Emmer cu sare, înmuiată în vin, miere de albine, lapte sau ulei de măsline, alături de ouă, brânză sau moretum, adică un amestec de brânză, sare, nuci, ulei și ierburi aromatice. De asemenea, terciul de ovăz făcea și el parte din alimentația în Roma Antică, alături de fructe servite la micul dejun precum smochinele sau strugurii. 

Asemenea grecilor, băutura principală a romanior din Roma Antică era vinul, licoarea lui Bachus, preparat în plantațiile de viță de vie din Italia, Cappadocia, Macedonia sau sudul Hispaniei. Pâinea și vinul, fiind consumate în tot imperiul, au devenit ulterior elemente simbolice creștine, având conotație religioasă. 

Sursa foto: Shutterstock

Alimentația în Roma Antică – prânzul sau Prandium 

După micul dejun, alimentația în Roma Antică cuprindea și o gustare înainte de Prandium. La masa de prânz, patricienii serveau pește, omletă rece cu sparanghel și meduze sau carne de prepeliță, friptură de gâscă sau țipari. După aceea, romanii serveau friptură de mistreț, porc, vită, găină, rață, cârnați, pește sau fructe de mare precum midii, scoici, melci, calamari, creveți sau moluște. 

Tot la masa de prânz erau servite scroafe fripte, alături de purcei fripți la proțap sau pește îmbibat în sosuri cu verdeață, capete de mistreți unse cu miere și încoronate cu lauri din frunze de măslin, păuni fripți decorați cu pene sau chifle umplute cu carne de porumbel. Așadar, alimentația în Roma Antică era un adevărat festin, mai ales pentru romanii avuți, ce se desfătau cu cele mai distinse preparate din imperiu. 

Desigur, lista de preparate nu se oprește aici, deoarece în Aupicius există numeroase rețete de mult uitate în istorie, pe care romanii la serveau în acea perioadă. Una dintre aceste rețete istorice este salata columella, preparată din cimbru, mentă, pătrunjel, coriandru, praz, ceapă, salată verde și brânză proaspătă, zdrobite laolaltă într-un mortar și amestecate cu oțet piperat. Acest preparat din Aupicius era servit cu ulei de măsline pe deasupra. 

Te întrebi ce alte rețete mai cuprindea alimentația în Roma Antică? Ei bine, ouăle fierte cu piper și nuci de pin, amestecate cu oțet și miere și servite alături de sos din pește erau cu siguranță printre preferatele romanilor. De asemenea, rețetele cu linte și coriandru, praz, semințe de mentă, busuioc, oțet și miere de albine erau și ele în topul preparatelor. Sosul cu ton, vițelul prăjit sau patina pentru desert făceau parte, de asemenea, din alimentația romanilor în Roma Antică. 

Sursa foto: Shutterstock

Cel mai consumat și accesibil preparat rămâne însă peștele, ce ulterior a devenit și el un simbol al creștinismului. Plebea se mulțumea și cu salate presărate cu piper sau supă de orz cu morcovi prăjiți. 

Cina sau Cena romanilor din Roma Antică 

La cină, alimentația în Roma Antică se rezuma la ouă de prepeliță fiert, servite în vin. La Vesperna, numită și cea de-a doua cină, romanii serveau capră friptă și friptură de pui. A treia parte a cinei cuprindea omletă cu pește și mere, după care urma Comissation, adică băuturi alcoolice acompaniate de cântece, dansuri, acrobații și orgii. 

Aceste cine festive se desfășurau în triclinium, o sală de trei mese în care oaspeții dormeau pe canapele așezate strategic în jurul unei mese centrale. Această sală era amenajată special pentru ca sclavii să poată servi cu ușurință invitații. De obicei, romanii mâncau cu degetele sau cu linguri și cohlear, dotat cu un ac pentru servirea melcilor și moluștelor. 

Sursa foto: Shutterstock

După fiecare masă servită, romanii își spălau degetele și se ștergeau la gură și pe mâini cu șervețele numite mappae. Oasele și scoicile erau aruncate pe podea, pentru a fi mai apoi adunate de sclavi. În anotimpul cald, romanii serveau masa afară, pe canapele din piatră improvizate. 

Tot din alimentația romanilor din Roma Antică făceau parte și preparate precum tocane din năut, linte, ciuperci, fasole neagră, trufe, praz, varză, mazăre sau legume tocate, brânză, carne, ierburi aromatice, piper, chimen, vin și sos de oțet, toate acestea fiind servite și la Cena. La desert, romanii serveau cireșe, smochine, caise, piersici, rodii, portocale sau prune aduse din Persia, Palestina sau Africa alături de castane, migdale, alune și nuci sălbatice. 

Totodată, romanii adorau șunca și slănina, motiv pentru care jambonul se transporta către Roma din Galia, iar cârnații și carnea afumată din Lucania. Alimentația în Roma Antică presupunea multe condimente precum coriandru, chimen, boabe de ienupăr, piper din India și mirodenii precum scorțișoară sau șofran. Ca îndulcitori, romanii foloseau des mierea, trestia de zahăr și mustul. 

Sursa foto: Shutterstock

Alimentația în Roma Antică era departe de a fi sărăcăcioasă, cu atât mai mult pentru romanii înstăriți, ale căror mese se transformau ușor în adevărate festinuri. O parte dintre aceste obiceiuri și rețete ale Romei Antice au fost transmise și reinterpretate din generație în generație, contribuind astfel la varietatea de preparate existentă astăzi în bucătăria internațională. 

%d blogeri au apreciat: