Sursa foto: Shutterstock
În limba arabă cuvântul halal înseamnă permis sau legal. Rezonanțele sale profunde, cele care l-au făcut celebru, provin însă din cartea sfântă a popoarelor musulmane, Coranul. În Coran termenul halal este opus cuvântului haram care înseamnă interzis. ”Halal” definește orice acțiune sau comportament permis în Islam, inclusiv în domeniul alimentației, cum ar fi ce tipuri de carne și metode de preparare sunt acceptabile, în timp ce „haram” se referă la acțiuni nepermise sau ilegale. Tot legat de alimentație și mai precis de carnea halal o foarte mare importanță are, de asemenea, proveniența ei, felul în care animalul a fost sacrificat sau felul în care carnea este procesată și preparată.
Índice de contenidos
Despre Coran și carnea halal
Coranul, spre deosebire de prescripțiile Vechiului Testament în care carnea pentru consum trebuia să întrunească două condiții destul de simple și clare (animalul sa aibă copita despicată și în același timp să fie rumegător) are pentru lumea musulmană anumite restricții suplimentare și variate.
Carnea halal este o parte esențială a credinței musulmane și susținătorii consideră că practicile sacrificării islamice tradiționale sunt profund umane. Principalul aliment care este considerat haram (interzis) în lumea musulmană este carnea de porc (interzisă și în tradiția ebraică a Vechiului Testament). La aceasta se adaugă carnea provenită de la alte animale cum ar fi câinele, măgarul sau animale carnivore cum sunt urșii sau leii. Dintre tipurile preferate de carne halal în alimentația culturii islamice enumerăm carnea de vită și de oaie sau miel, care sunt socotite și printre cele mai curate.
De asemenea, sunt interzise pentru consum animale considerate murdare sau care trăiesc în locuri murdare, ori care nu sunt prea agreate de oameni cum ar fi: reptile, șoareci, scorpioni sau broaște. Sunt oprite de la mâncare și anumite animale în funcție de felul în care au fost sacrificate, cum sunt animalele omorâte prin strangulare, sau din cauze naturale (socotite hoituri), care sunt atacate sau împunse de alte animale.
Peștii sunt excluși din această clasă. Pe de altă parte este reținută de la consum carnea provenită de la un animal încă în viață, cât și laptele animalelor ce nu pot fi mâncate (pisici, porci, măgari). O altă categorie care este interzisă de la consum este cea a animalelor cu molarii sau caninii ieșiți în evidență (de exemplu: leii, pisicile, maimuțele), sau păsările și alte animale cu gheare, sau cele care vânează și își sfâșie prada cu ghearele sau cu labele (vulturii sau bufnițele). În ceea ce privește carnea de vânat, vânătorul trebuie să fie de religie musulmană, pentru ca animalele vânate să fie considerate halal.
Aspecte ale sacrificării animalelor pentru carnea halal
Forma islamică de sacrificare a animalelor sau a păsărilor de curte (dhabiha) presupune uciderea printr-o tăietură a venei jugulare, a arterei carotide și a traheei. Sângele este apoi lăsat obligatoriu să se scurgă din corp. Animalele trebuie să fie vii și sănătoase în momentul sacrificării, iar sângele trebuie scurs complet din carcasă.
Câte un singur animal poate fi sacrificat ritual la un moment dat, iar celelalte animale nu trebuie să asiste la nicio moarte. De asemenea, legea religioasă mai vorbește și despre modul în care animalul trebuie tratat în timpul vieții sale, faptul că animalului nu i se permite să fi fost maltratat sau să i se fi provocat durere. La fel, trebuie să fie prevăzut cu suficient spațiu pentru a umbla, apă curată, hrană și aer proaspăt.
Importanța religioasă
Poate cel mai important aspect este componenta spirituală a sacrificării animalelor, pentru ca ceea ce provine de la ele sa fie considerat halal. În primul rând cel care sacrifică animalele trebuie să fie de asemenea un musulman. Apoi, toate animalele trebuie sacrificate. cât și măcelărite, potrivit regulilor islamice, în numele lui Allah. Acest lucru se face printr-o invocare cu un singur cuvânt, de regulă Tasmiyah (nobil, domn). Există și alte locuri în care invocarea are altă formă: Bismillah (în numele lui Allah).
În multe țări musulmane, dar și dintre cele occidentale, în abatoare există un ofițer halal de asigurare a calității, desemnat de autorități, numit pentru a asigura menținerea zilnică a statutului integral pentru carnea halal sacrificată și procesată. În această direcție, etichetarea cărnii dar și a produselor halal este una foarte cuprinzătoare, transparentă și detaliată, care conține date despre modul în care animalul a fost sacrificat și carnea halal a fost procesată sau preparată. Animalele care nu sunt ucise prin sacrificare rituală sunt considerate carne necurată, care este prin urmare haram.
Există o oarecare polemică, de dată relativ recentă, legată de necesitatea asomării sau anesteziei animalelor înainte de a fi sacrificate. În unele țări în care legislația prevede în general această necesitate pentru toate culturile, cu precădere cele occidentale, asomarea este permisă și acceptată, iar carnea rezultată este considerată halal. Alte țări mai tradiționaliste consideră dimpotrivă, că această prevedere ar încălca legea islamică, iar carnea poate fi socotită halal numai dacă animalul este sacrificat fără anestezie sau asomare.
Obținerea, procesarea și livrarea cărnii halal reprezintă o componentă însemnată în industria alimentară, chiar și în țări fără majoritate musulmană, iar de aici și un procent important în bugetul fiecărui stat. Pe lângă aceasta, carnea halal este din punct de vedere spiritual socotită un componentă de bază în viața religioasă de zi-cu-zi a oricărui musulman.
