Sursa foto: Shutterstock
Dacă ești pasionat de arta culinară, cu siguranță că știi despre legăturile ei profunde cu istoria și cultura popoarelor. În acest context, o temă interesantă este Kosher, una dintre regulile de bază ale alimentației evreiești.
Sunt destule curiozități și obiceiuri din bucătăria evreiască, iar dintre acestea sunt câteva pe care o să le afli în rândurile care urmează!
Índice de contenidos
Ce înseamnă Kosher
Regulile alimentației rituale din iudaism sunt cuprinse în Kașrut, un set de legi specifice, care se referă la alimentele care li se permit evreilor și modul în care aceste ingrediente trebuie să fie preparate, conform normelor iudaice.
Kașrut împarte mâncarea în kosher și non-kosher, adică alimente care sunt permise, respectiv care sunt interzise. Prin generalizare, termenul kosher a ajuns să însemne și potrivit, adecvat, inofensiv, chiar impecabil.
Cultura kosher determină întregul mod de organizare a activităților gastronomice:
- împărțirea animalelor în animale permise pentru consum și cele nepermise;
- împărțirea alimentelor pe categorii: produse din carne (numite și bari sau fleishig), produse lactate (numite și halavi sau milchig) și neutre (acele alimente care nu conțin nici carne, nici lapte, numite pareve);
- norme și proceduri de producție alimentară;
- interdicția de a consuma sânge de animal.
Reguli pentru Kosher
Respectarea regulilor din cultura Kosher este foarte importantă, pentru că astfel este condiționată obținerea certificatului kosher pentru materii prime, ingrediente, alimente, suplimentele alimentare, preparate, instalații de producție și spații de depozitare.
Din cauza faptului că produsele lactate nu trebuie consumate niciodată în același timp cu cele din carne, se utilizează și două seturi diferite de veselă, care trebuie să fie cât mai bine diferențiate pe masă.
Pe parcursul proceselor de producție trebuie asigurată separarea strictă a alimentelor kosher de cele non-kosher, iar substanțele de proveniență animală precum seul, gelatina sau sângele nu sunt permise.
Alimente Kosher
- carne de vită, oaie și capră
- carne de pasăre: pui, curcan, gâscă, rață
- pești cu solzi vizibili, de exemplu somon sau ton
- ouă de la păsări crescute liber
- lapte de animale de kosher: vacă, oaie, capră
- produse din plante, vegetale, semințe, graminee.
Alimente Non-Kosher
- sânge sau produse care conțin sânge
- carne sau preparate ce conțin carne de porc, iepure, mistreț, păsări de pradă
- melci, homari sau crustacee
- Insecte.
Caracteristici ale acestei reguli de bază în alimentația evreilor
Aceste reguli generale care se aplică atât de strict în viața de zi cu zi a evreilor au anumite caracteristici în perioada sărbătorilor și prezintă particularități între diferite zone și grupuri iudaice.
Reguli pentru Pastele evreiesc
Una dintre sărbătorile cele mai importante, Paștele la evrei (Pesah) vine cu o serie de reguli speciale de consum pentru produse alimentare și preparate culinare.
În cele 8 zile ale acestei sărbători este interzis să ai sau să consumi pâine dospită, derivate din aceasta sau drojdie. Vesela și ustensilele de bucătărie trebuie să fie purificate, temeinic curățate, pentru ca orice urmă de grâne să fie eliminată. În timpul Pesahului se consumă un vin kosher care trebuie să nu fi intrat în contact cu alimente dospite.
Reguli privind producerea vinului
Vinul Kosher este supervizat pe toată durata producerii sale, de la culegerea strugurilor, până la îmbutelierea vinului, ca să fie asigurată respectarea regulilor kashrut.
Pentru ca un vin să fie declarat kosher trebuie să fie produs de evrei, din cauză că nu trebuie să lucreze la el oameni care se închină unor idoli. Dacă producția este automată și vinul nu este efectiv atins de persoane de alte religii, pot fi angajați și oameni din alte confesiuni. Însă în cazul evreilor, muncitorii trebuie să facă pauză începând de vineri, de la lăsarea serii, până a doua zi, sâmbătă, la apus.
În Israel, legile preparării vinului sunt foarte stricte, fiind cele mai vechi legi viticole încă în vigoare. În primii 3 ani de viață ai unei vii fructele nu se culeg pentru vin. De asemenea nu este voie să crească și alți pomi fructiferi în vie. La fiecare 7 ani vița de vie este lăsată să se odihnească și nu este culeasă, iar în fiecare an 1% din vinul produs este vărsat înapoi în pământ, într-un gest ritualic.
Acestea sunt cele mai importante caracteristici ale normelor Kosher, pe care trebuie să le reții dacă vrei să aplici regulile de bază ale alimentației evreiești.
