Sursa foto: Shutterstock
Paștele este o sărbătoare importantă pentru fiecare român, fiind ziua în care creștinii celebrează Învierea Domnului. Această sărbătoare este un prilej de mare bucurie pentru bucovineni, care încep să se pregătească pentru Paște, încă din Duminica Floriilor. În Moldova și Bucovina, tradițiile populare românești și-au păstrat puritatea, așa că localnicii încă respectă anumite obiceiuri de Paște, pe care rar le întâlnești în alte zone ale țării. Așa că dacă ai ocazia de a petrece Paștele în Moldova, iată care sunt obiceiurile și tradițiile zonei!
Índice de contenidos
Tradiții și superstiții înainte de Înviere
În Bucovina, tradiția spune că gospodinele nu mai au voie să coasă sau să toarcă din Joia Mare, până la Înălțare. Tot în Joia Mare, gospodarii obișnuiesc să planteze câte un pom în grădină, iar toată lumea participă seara, la Denia cea Mare, când femeile tămâiază mormintele din cimitir. În Joia Mare, se înroșesc ouăle, iar tradiția spune că dacă moare cineva în sat, în joia de dinaintea Paștelui, ouăle nu vor mai ieși la fel de frumoase.
În Moldova, pasca se prepară de obicei în Joia Mare, sau în ziua de sâmbătă, înainte de Înviere. Iar cojile rămase de la ouăle din care s-a făcut pasca sunt aruncate apoi pe apă, pentru a vesti, mai la vale, în josul râului, venirea Paștelui.
În Vinerea Mare, creștinii țin post negru, gospodinele nu gătesc nimic la cuptor, iar agricultorii nu lucrează pământul. Se spune că dacă plouă în această zi, anul o să fie bogat, dar zilele de Paște și de Rusalii vor fi ploioase.
Obiceiuri în ziua de Paște
După slujba de Înviere, gospodarii care se întorc acasă cu Lumina Sfântă, trebuie să facă o cruce din fum, pe grinda ușii, pentru ca gospodăria să le fie protejată de rele. În Moldova și Bucovina, localnicii păstrează lumânarea de la Înviere și o aprind pe parcursul anului, pentru a fi protejați de boli și supărări.
În mai multe sate din Moldova, tradiția spune că este bine să te speli în dimineața de Paște, cu apă proaspătă, pusă într-un vas cu un ou roșu și un bănuț de argint. Oul roșu se pune în acel vas, pentru ca toți cei din familie să fie rumeni în obraji, și sănătoşi ca oul, iar banul, pentru ca oamenii ca să fie bogaţi şi curaţi ca argintul.
De asemenea, în Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere și spală limba clopotului de la biserică, cu apă proaspătă, neîncepută. Apoi, cu această apă, fetele se spală pe față în zorii zilei de Paște, ca să fie frumoase tot anul, iar așa cum aleargă credincioșii la Înviere, când aud clopotele la biserică, așa vor alerga și feciorii după fetele tinere. În Bucovina, în dimineața zilei de Paște, flăcăii se duc cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt dragi, iar ele, le oferă băieților câte un ou roșu.
În dimineața de Paște, familiile gustă prima dată din anafura care a fost adusă de la biserică. Apoi, gospodarii ciocnesc ouăle și se spune că cel al cărui ou nu se va sparge, va trăi mai mult. O altă tradiție din Bucovina este să păstrezi oul roșu, sfințit de la Paște, timp de 40 de zile, iar dacă acesta nu se strică, înseamnă că ești un om norocos. Dacă în ziua de Paște, prima persoană care îți trece pragul este un bărbat, înseamnă că vei avea noroc tot anul. Iar credința spune că toți copiii născuți în ziua de Paște sunt binecuvântați, având o viață frumoasă și plină de noroc.
Așadar, toate aceste credințe și tradiții se mai păstrează în mare parte și astăzi, în Moldova și Bucovina, mai ales în zonele rurale, unde localnicii respectă cu strictețe obiceiurile de Paște.
